Fotografia mea
Ce am realizat: Absolvenţi renumiţi Theodor Aman, Eugen Angelescu, Alexandru Balaci, Nicolae Bănescu, Marcu Botzan, Gheorghe Chiţu, Dumitru Combiescu, Nicolae Condiescu, George Constantinescu, George Marin Fontanin, George Fotino, Valentin Georgescu, Dimitrie Gerota, Traian Gheorghiu, Traian Lalescu, Titu Liviu Maiorescu, Alexandru Marcu, Duiliu Marcu, Nicolae Mateesco-Matte, Cristea Mateescu, Ion Gheorghe Maurer, Stefan Milcu, Traian Negrescu, Jean Negulescu, Nicolae Petrulian, Dionisie Pippidi, C-tin Nicolaescu-Plopşor, Gheorghe Niculescu, Nicolae Chiriac Quintescu, Petrache Poenaru, Simion Stoilov, Mihai Şerban, Sabba Ştefănescu, Ioan Tanoviceanu, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Titulescu, Gheorghe Ţiţeica, Petre Vancea, Nicolae Vasilescu-Karpen, George Vâlsan, Vlad Voiculescu, Ştefan Voitec, Ludovic Mrazec, Constantin Rădulescu-Motru, Ilie Murgulescu, Traian Demetrescu, Eugen Ionescu, Gib Mihăescu, Alexandru Firescu, Alexandru Mironov, Alexandru Macedonski, Adrian Păunescu, Amza Pellea, Tudor Gheorghe, Vasile Georgescu Paleolog, Ovidiu Ghidirmic, Daniela Crăsnaru, Doina Drăguţ, Gabriel Chifu.

O poveste

Să vă povestim câte ceva despre Colegiul Național Carol I, cum ar fi:nu v-ați întrebat niciodată cine și cum a fost înființată această clădire? Ei, uitați căvă spunem noi.. șhhhh.. secret.. a fost înființat la 20 mai 1826, da corect, are 184 de ani, vă vine să credeți? că o clădire atât de veche mai este încă în "picioare"!?
Aceasta, prima dată, a fost construit ca un turn cu ceas, era ceva neobișnuit pentru o școală. Ea ascunde o întreaga istorie, "veterană" războaielor petrecute în decursul ai celor 184 de ani.
Dupa înfrângerea revoluției de la 1848, școala se închide, din păcate, datorita faptului că nu avea dăscălii necesari. Ea devine bucătărie, cazarmă chiar și spital. În 1852, școala se închide din nou, sub conducerea lui Barbu Știrbei, devenind comandament țarist și spital. În 1854 Gheorghe Marin Fontain, se întoarce în țară, acesta fiind alungat pentru ceva vreme, și redeschide școala iar în 1860 i se adaugă internat și în anul 1864 devine liceu.
În anul 1885 este numită "Liceul Carol I" prin înalt decret regal.
Între anii 1893 și 1895 se construiește o şcoală nouă care a costat însă o avere, însăsi pictorul Francis Tribalski a pictat frescele din biblioteca și sala rotundă. Clădirea cea nouă avea mobilier de lux, însă toate acestea au fost cam în zadar pentru că și aceasta devine spital în timpul celui de-al doilea razboi mondial.
În 1948, cu ocazia centenarului revoluţiei paşoptiste, liceul primeşte numele de Liceul de Matematică - Fizică Nicolae Bălcescu.
Numele Colegiului National "Carol I" din Craiova este dat la 23 octombrie 1933 cu prilejul sărbătoririi centenarului liceului, cu 7 ani mai tarziu.
În 1977 a fost un mare cutremur în urma căruia clădirea a fost grav avariată. S-a pus chiar demolarea acesteia pe motiv că nu prezintă siguranța necesară dar a fost salvată de Nicolae Ceaușescu, acesta a hotărât că trebuie să fie păstrată și consolidată.
În 1997, colegiul ia din nou numele de Carol I, iar bustul lui Bălcescu este și acum în holul cel mare al Colegiului și este postat exterior, în fața intrării Teatrului Liric.
Normal că înainte să fie revoluție era uniformă dar după revoluția de la 1989, spre bucuria noastră, a elevilor, s-a renunțat la uniformă, la munca patriotică și la defilare.

0 Response to "O poveste"

Trimiteți un comentariu